Intervenţia timpurie ajută copilul să aibă o dezvoltare psihosocială armonioasă.

Dacă sunt depistate şi tratate la timp, din primii ani de copilărie, tulburările de limbaj pot fi corectate în totalitate. Acesta este mesajul transmis cu ocazia Zilei Internaţionale a Balbismului (bâlbâielii), marcată astăzi, 22 octombrie. Este firesc ca, în primii ani de viaţă, copilul să nu fie fluent în vorbire. De altfel, deformarea şi omisiunea unor cuvinte sunt considerate particularităţi ale vorbirii copilului mic. Însă, pe măsură ce copilul creşte, aceste defecte ar trebui să se atenueze, astfel încât, în jurul vârstei de 5 ani, vorbirea să fie clară, iar exprimarea lipsită de cusur.

Dacă acest lucru nu se întâmplă, se poate suspecta o tulburare de limbaj/vorbire. „Prin tulburările limbajului înţelegem toate abaterile de la limbajul normal: deficienţele de înţelegere şi de exprimare orală, de scriere şi de citire, de mimică şi de articulare”, explică psihoterapeutul Laura Saed. Cel mai frecvent întâlnite defecte de vorbire sunt tulburările de pronunţie sau de articulaţie (disartria: de exemplu, copilul nu poate pronunţa sunetul „r”), tulburările de ritm şi de fluenţă a vorbirii (bâlbâiala) şi tulburările limbajului la scris-citit (dislexie).

Unele sunt înnăscute, altele dobândite Dezvoltarea vorbirii şi limbajului este influenţată de mai mulţi factori. O parte dintre ei acţionează încă din perioada prenatală, iar restul survin pe măsură ce copilul se dezvoltă. Astfel, dificultăţile de comunicare pot apărea din cauza dezvoltării insuficiente a aparatului fonoarticulator, dar şi pe fondul unor anomalii precum aşa-numita buză de iepure sau cea manifestată prin  despicarea valului palatin (cerul gurii). Răbdarea şi tact

În plus, mai pot fi suspectate şi leziunile de la nivelul creierului ori prezenţa autismului. „După ce se exclud problemele de sănătate, trebuie să identificăm cauzele psihice. Balbismul şi întârzierea vorbirii pot fi expresia unui conflict interior cauzat de evenimente neplăcute din viaţa copilului. Destul de frecvent este şi mutismul selectiv. Mai exact, copilul nu vorbeşte în anumite condiţii sau faţă de anumite persoane”, explică psihoterapeutul Keren Rosner de la Clinica Mentarex din Bucureşti.

Tulburările de limbaj nu dispar de la sine. Din păcate, în lipsa unui ajutor de specialitate în copilărie, ele îşi vor pune amprenta negativ asupra persoanei în cauză de-a lungul vieţii. Aşa se face că aceste persoane ajung să fie în permanenţă irascibile şi să aibă o stimă de sine scăzută, care le influenţează relaţia cu cei din jur.

De asemenea, atunci când sunt în centrul atenţiei, balbismul se accentuează. În plus, pe lângă tulburarea de vorbire, apare şi o tulburare de respiraţie, evidentă mai ales în timpul unei conversaţii. „Se mai adaugă tulburarea de tonalitate, însoţită de pronunţarea explozivă a cuvintelor. Mai mult, pentru a compensa deficitul de exprimare, mişcările devin ample, gesturile largi, iar persoana în cauză transpiră în exces. În timp, se instalează teama de a repeta ori de a nu face faţă exprimării”, explică psihoterapeutul Laura Saed.

Bâlbâiţi celebri

– Lewis Caroll, scriitor, creatorul lui „Alice în Ţara Minunilor”

– Regele George al VI-lea al Marii Britanii – filmul „The King’s Speech (Discursul regelui)” ilustrează povestea reuşitei sale de a-şi stăpâni tulburarea de vorbire

 – Marilyn Monroe, actriţă – se pare că stilul ei lent de a vorbi era de fapt o metodă de a-şi controla respiraţia, învăţată de la un logoped 5 ani este vârsta maximă până la care trebuie începute exerciţiile de corecţie logopedică.

5 ani este vârsta maximă până la care trebuie începute exerciţiile de corecţie logopedică.

Manifestări care indică probleme – Nu reacţionează la diferite sunete până la vârsta de 6-8 săptămâni. – Are infecţii repetate la nivelul urechii. – Plânge şi surâde rar şi puţin. – Priveşte fix buzele persoanei care i se adresează. – Nu manifestă interes faţă de oameni şi de obiecte până la vârsta de 3-4 luni. – Nu gângureşte până la vârsta de 10 luni. – Vorbeşte fie foarte tare, fie foarte încet. – Până la vârsta de 3 ani, nu utilizează în vorbire propoziţii simple. – Nu formulează propoziţii dezvoltate până la vârsta de 5 ani. – Nu spune „mama” în primul an jumătate. Sursa: www.psiholog-logoped.ro/ Cristina Gheorghe, psiholog logoped

 

Sursa: https://adevarul.ro/sanatate/medicina/defectele–vorbire-trebuie-corectate–copilarie-1_50ac994f7c42d5a6638689a6/index.html