Aproape la tot pasul întâlnim formulări incerte, care  încalcă cu bună ştiinţă normele exprimării corecte. Din această cauză, antrenoarea de Dicție și Discurs Public, acreditată de Autoritatea Națională de Calificări din România a Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice de la București, a făcut un TOP al celor mai  frecvente greșeli de exprimare din limba română.

Așadar, te invităm să descoperi și tu cele mai răspândite greșeli gramaticale din limba română, din practica expertei în comunicare, Vera Nastasiu.

1.Virgula dintre subiect și predicat

Deși încă de când suntem în casele primare învățam că virgula între subiect și predicat nu se pune , majoritatea încalcă această regulă.  Exemplu: Ion, ar trebui să citească mai mult – este Greșit. Corect: Ion ar trebui să citească mai mult. Este considerată cea mai gravă greșeală gramaticală ale limbii române.

2.Mi-ar place” în loc de “mi-ar plăcea”

Una dintre cele mai frecvente greșeli de gramatică din limba română este utilizarea incorectă a formei de condițional optativ a verbului “a plăcea”: “Mi-ar place să citesc această carte ”. Greșit! Corect: “Mi-ar plăcea să citesc această carte ”, pentru că modul condițional optativ se formează cu ajutorul infinitivului, iar forma corectă de infinitiv este “a plăcea”, nu “a place”.

3.Folosirea adverbului “decât” în loc de “doar” sau “numai”

“Am decât o problemă de soluționat”. Folosirea lui “decât” în loc de “doar” sau “numai” este la fel o greseala de exprimare. Adverbul “decât” se folosește numai atunci când avem construcții negative, deci ori spunem “Nu am decât o problemă  de soluționat ” sau “Am doar/numai o problemă de soluționat”.

4.Pleonasmele

“Coboară jos!”, “Urcă sus ”, “A şopti încet” ”,Protagonist principal”, ”,Aversă de ploaie”, –  exemple clasice de pleonasme, de care majoritatea lumii știe, dar care sunt folosite în continuare la fel de des.

5.Folosirea greșită a verbului “a vrea”

“Eu vroiam să privesc  alt film ”. Este greșit! În limba română există două verbe care exprimă aceeași idee: “a vrea” și “a voi”. Dar nu “a vroi”. Greșeala se ivește atunci când trebuie să formăm la indicativ timpul imperfect. Formele corecte sunt : eu vream/voiam, tu voiai , el vrea/voia, noi vream/voiam, voi vreați/voiați, ei vreau/voiau

6.Renunţarea la prepoziţia „pe” din acuzativul cu prepoziţie „pe care”.

“David  are o sora pe care o învața să citească” vs. “David are o sora care îl  învață limba germană”. În primul caz, sora este cea care este învățata, iar în cazul al doilea David. In zilele noastre, se atestă o tendință de renunțare la  prepoziția “pe” atunci când nu este cazul, și care duce la  schimbarea sensului unei propoziții.

7.Datorită“ vs „din cauza“

Și această este o greșeală destul de frecventă.Prepoziția “datorită” se folosește când ne referim la un eveniment fericit (“A trecut examenul datorita pregătirii intense”), iar “din cauza” atunci când efectul acțiunii este unul negativ (“Nu a trecut examenul din cauza lipsei de pregătire).

8“Din vs dintre”

„Elevul din clasa a II-a nu a trecut examenul.” – „din” se folosește când, după el, pui un substantiv la singular;

„Unul dintre spectatori a plecat înanite de a se sfârși spectacolul” – „dintre” se folosește când pui, după el, un substantiv la plural.

 9.„Vizavi”

„Nu țin minte ceea ce spunea nutriționistul vizavi de alimentație ”

„vizavi” se folosește doar în context spațial. Aici se potrivește „față de, în privința”.

10.Îmi cer scuze \ Iți cer scuze

Dacă spunem îmi cer scuze, ar însemnă că ne cerem scuze nouă. Atunci când ne adresam altei persoane trebuie să spunem îți cer scuze. E bine să știi că scuzele nu se cer. Ele se prezintă. O variantă ar fi să spunem îți cer iertare.

Nu e greu, dar trebuie multă practică! Să ai baftă!

Cu drag, echipa Dicție.md.