Vacanță de vara se apropie de final încet, iar preocupările legate de școală încep să își facă apariția treptat. Cum îi putem ajută pe copii să fie motivați să învețe? Începând cu scuzele sau convingerile iraționale care îi împiedică să depună efort când vine vorba de învățare.

Scuze frecvente care îi împiedică pe copii să învețe:

„Când vin de la școală, trebuie doar să mă relaxez.”

Desigur, după școală, toți copiii au nevoie de odihnă și relaxare, dar deseori, această nevoie este folosită că scuză pentru a amâna momentul temelor până seara târziu, când atenția și motivația copiilor sunt scăzute. De asemenea, odihna poate însemna pentru mulți copii jocuri pe calculator sau timp în față ecranului, activități care nu îi ajută să își încarce bateriile, ci le diminuează energia.

„Nu am chef acum, învăț mai târziu.”

Deseori, motivația de a face o activitate apare făcând acea activitate. Tehnica activării comportamentale funcționează după acest principiu și dă rezultate, mai ales când este folosită în mod repetat. Disciplina și autocontrolul sunt necesare pentru succesul școlar pe termen lung; din această cauza: nu ne putem baza tot timpul pe motivație pentru a începe sau continua o activitate.

„Este plictisitor să învăț.”

Maniera în care sunt prezentate informațiile poate fi într-adevăr monotonă și poate crea ușor senzația că învățarea este plictisitoare. Când copiii însă pot înțelege relativ ușor materia și descoperă lucruri noi, învățarea nu mai este plictisitoare. Încurajează-l pe copil să caute întotdeauna explicații și resurse suplimentare atunci când se pregătește pentru școală, pentru ca învățarea să fie mai interesantă.

„Oricum nu înțeleg nimic la această materie.”

Mai puțin o scuză și mai mult o expresie a descurajării copilului tău, această replică ar trebui să îți atragă atenția, pentru că este un semn clar că fiul sau fiica ta are nevoie de ajutor.

„Școala nu este importantă pentru succesul în viață.”

Cum poți demonta această scuză? În primul rând, orice tip de performanță se obține cu disciplină și efort consistent. În al doilea rând, educația nu înseamnă doar calea către succes în viață, ci și o cale de formare a caracterului și a personalității copilului tău. Cu cât acesta învață mai multe lucruri în copilărie și adolescență, cu atât se va dezvoltă mai armonios din toate punctele de vedere – moral, intelectual și social.

„Nu îmi place profesorul, așa că nu vreau să învăț.”

Deși relația profesor-elevi este esențială pentru succesul școlar, aceasta nu poate fi întotdeauna perfectă. Așa cum toți copiii vor avea un profesor preferat, vor exista și profesori mai puțin plăcuți de către elevi, indiferent de materia predată. Ajută-l pe copil să facă diferența dintre persoana profesorului și materia predată, și ajută-l să găsească resurse suplimentare care să îi fie utile în învățare.

„E prea grea materia.”

Încrederea în sine a copiilor se formează atunci când sunt încurajați să încerce lucruri care par dificile. Când copilul este tentat să renunțe să mai încerce să învețe pentru că o materie i se pare prea grea, are nevoie de sprijin și încurajare din partea părinților pentru a transforma un lucru care pare imposibil într-o provocare care poate fi gestionată.

„Eu vreau să devin artist, așa că nu are rost să mă chinui cu școala.”

Mai ales copiii cu talente artistice sau sportive evidente, care își dedică timpul cultivării lor, pot fi tentați să acorde mai puțină importantă educației școlare. Încearcă să îl ajuți pe copil să vadă că înțelegerea tuturor materiilor îl pot ajuta indirect, într-o carieră artistică, deoarece creativitatea în orice domeniu este rezultatul tuturor cunoștințelor pe care le avem.

„Am înțeles lecția din clasa, nu am nevoie să învăț.”

Copiii cu o exagerată încredere în sine pot să folosească această scuză pentru a evita efortul pregătirii pentru școală. Dacă copilul tău spune des acest lucru, poate fi benefic să verifici dacă este adevărat – copiii pot supraestima propriile cunoștințe, apărând efectul Dunning-Kruger, când nu știm ceea ce nu știm.

„Prietenii îmi distrag atenția și nu mă pot concentra.”

Această problema are cele mai multe șanse să fie mai puțin o scuză si mai degrabă rezultatul lipsei de granițe sau limite interpersonale. Mai ales în adolescență, relațiile de prietenie câștigă prioritate față de orice alte preocupări, așa că este posibil ca învățarea să aibă de suferit atunci când copilul tău se teme să nu piardă aprecierea prietenilor dacă îi refuză sau pune învățarea pe primul loc.

Sursa: suntpărinte.ro