Exerciții pentru corectarea lui R

Principalul in corectarea consoanei R este sa obtinem dezvoltarea treptata a mobilitatii si elasticitatii varfului limbii, pentru ca astfel sa se ajunga la vibrarea lui in timpul trecerii curentului de aer.

EX.1 Cu maxilarele deschise se va freca usor varful limbii de incisivii superiori. Acest ex. Va sensibiliza apexul si-l va deprinde cu miscarea spre locul unde se va forma rostirea corecta a consoanei R.

EX.2 Cu maxilarele larg deschise tot timpul ex. (conditie fara de care acest ex. Nu-si poate indeplini scopul), se va purta usor varful limbii de la alveolele incisivilor superiori de-a lungul palatului tare pana la valul palatului – dand limba “peste cap” cat se poate de adanc. Se va face in continuare aceeasi miscare, in sens invers, de-a lungul palatului, de la fundul cavitatii bucale la alveolele incisivilor superiori.

Se va repeta aceasta miscare de 8 – 10 ori, lent, fara crispare sau grimase, sprijinind puternic apexul pe palatul tare.

Acest ex. Pe langa sensibilizarea varfului limbii, ajuta la intinderea frenului (ata limbii) si la supletea limbii in miscarile de fonatie.

EX.3 Se scoate limba afara, lipita de buza superioara, si se da drumul unei coloane de aer puternice, care sa treaca printre limba si buza superioara, in asa fel incat sa se produca un mic zgomot.

Cu cat vom impinge mai puternic coloana, cu atat zgomotul va fi mai precis. La inceput nu se va reusi, poate, dar perseverand se va ajunge la producerea acestui zgomot.

Acest ex. aduce deprinderea vibrarii apexului in partea anterioara a cavitatii bucale, foarte aproape de alveolele incisivilor superiori, unde se va produce rostirea corecta a consoanei R.

EX.4 Consoanele D T N L se formeaza de asemenea cu perticiparea varfului limbii si tot in acelasi loc cu consoana R.

Se va rosti de multe ori puternic, ritmat si repede, ca un fel de tril fara voce, o serie de 5 – 6 D-uri cu accentul pe primul D.

Se va proceda la fel cu consoanele T N si L.

O a doua forma a acestui ex. e trecerea continua, fara oprire, de la seria de D-uri, la seriile de T-uti, N-uri si L-uri.

EX.5 Se va rosti, tot fara voce, de multe ori, in suita, scurt, dar foarte precis, consoanele DTL, DTL, DTL etc. Apoi, consoanele DL, DL, DL etc.

  • Duc in bac sac de dac, aud crac, o fi rac? O fi drac? Face pac, aud mac, aud oac,
  • nu e rac, nu-i gandac, nu e cuc, nu-i brotac, il apuc, il hurduc. E tot drac.
  • Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.
  • Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti.
  • Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.
  • Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar.Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
  • Domnule Director, Doamna Dida Drăgan doreşte două dude din dudul dumneavoastră de dincolo de drum.