Educarea vorbirii: obtinerea sunetului Ş, modalitate practica

OBTINEREA SUNETULUI Ş:

Buzele sunt rotunjite.

Limba este in forma de cupa, mariginile fiind apropiate de molarii superiori.

Concentrarea suflului de aer.

Sesizarea cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului.

TOATE ETAPELE SUNT NECESARE. Pentru fiecare efort al copilului sunt recomandatee incurajarile (bravo, foarte bine, minunat) cu atat mai mult cu cat copilul se afla departe de a pronunta corect!

Nota: O singura etapa poate fi parcursa intr-o ora, o zi sau o saptamana/mai multe saptamani. Copilul singur va sesiza progresul si va spune cand trebuie sa mergeti mai departe!

Etapa 1.

Exercitii generale de dezvoltare a respiratiei, a miscarii organelor implicate in emisia sunetului (limba, buze), exercitii de auz fonematic. Se deseneaza sunetul pe o jumatate de coala si apoi se coloreaza de catre copil. Astfel copilul va sti asociatia grafica pentru sunetul afectat. Este bine sa fie pus sus, cu o agrafa, acolo unde copilul nu poate ajunge la el. In momentul pronuntiei corecte si automate, cu ajutorul unui scaun copilul urca si ia desenul pe care il va pastra. (este un simbol al castigarii sunetului, sunet care acum este al lui)

Exercitii de respiratie: scopul este de formare a unui suflu puternic. Acest lucru se poate realiza prin confectionarea unei barcute din hartie pe care copilul trebuie sa o impinga sufland (trebuie sesizata directia suflului de aer: central, stanga, dreapta), prin suflul intr-o foaie de hartie indoita de la jumatate, intr-un balon, etc.

Exercitii de dezvoltare a muschiului lingual (limbii): scopul este de contrul asupra directiei si pozitiei limbii. Acest lucru se realizeaza in oglinda, cerand copilului sa miste limba sus, jos, la stanga, la dreapta, sa duca limba in cerul gurii, apoi la dinti, alte exercitii. Este necesar ca in oglinda copilul sa urmareasca miscarea limbii sale.

Exercitii de dezvoltare a auzului fonematic: scopul este de a diferentia sunetele unele de altele, simple si in cuvinte. Imitarea sunetelor din natura prin urmatoarele onomatopee (in soapta sau tare): trenul face- şşşşşşş; şarpele- ssss; albina- bazzz, bazzz; vantul- vajjj, vajjj; ţanţarul- zzzzzzz,zzzzzzzz. Pronuntarea unor silabe paronome: sa-se-si-so-su-za-ze-zi-zo-zu.

Etapa 2.

Etapa de impostare (obtinere) a sunetului. Orice persoana care poate pronunta in mod corect sunetul, este capabila cu ajutorul unei oglinzi sa surprinda miscarile de articulatie, valabile in general pentru orice om. Se explica pozitia corecta pentru emisia sunetului. Limba tinuta cupa cu varful spre incisivii superiori, suflul de aer puternic, buzele rotunjite, aerul este simtit cu dosul palmei ca fiind cald. Se cere copilului prin imitatie in fata oglinzii sa repete.

Etapa 3.

Fixarea si consolidarea sunetului in silabe, in cuvinte, propozitii. Primele exercitii de pronuntie trebuie facute in soapta , urmand ca pe masura ce se consolideaza pronuntia corecta a sunetului, sa se foloseasca vocea din ce in ce mai puternica.

Introducerea sunetului in silabe:

silabe directe (şa, şe, şi, şo , şu, şă)

logatomi (aşa, aşe, aşi, aşo, eşe, eşo, eşu, işi, işo, işu, oşa, oşe, oşu, oşi, uşa, uşe, uşo)

silabe cu sens/fara (şac, şad, şap, şoc, şec, şed, şef, şet,şic, şie, şit)

Introducerea sunetului in cuvinte:

sunetul in pozitie initiala (şal, şah, şale, şade, şalupa, şalau, şampanie, şapca, şerif, şina, şirag, şifonier, şort, şuvita, şurubelnita)

sunetul in pozitie mediana (uşa, aşa, manuşa, papuşa, maşina, vişina, camaşa, roşu, moşu, aştept, mişca, puşca)

sunetul in pozitie finala (caş, naş, moş, cocoş, duş, tufiş, paloş, leneş, uriaş)

Diferentierea sunetelor:

la nivelul silabelor (sa-şa, se-şe, si-şi, so-şo, su-şu, asa-aşa, ses-şeş, sos-şoş, sis-şiş)

la nivelul cuvintelor (sare-şare, seu-şeu, seama-şeama, sile-zile, vase-vaze, scoala- şcoala, dus-duş, soc- şoc, las-laş)

Etapa 4.

Automatizarea sunetului in vorbire. Se folosesc propozitii simple cu sunetul aflat in cele trei pozitii: initiala, mediana, finala.

Şarpele şerpuieste in tufiş. Şapte şcolari şi şapte poştaşi aşteapta maşina. Buşteanul este de la un vişin. In gradina sunt caişi şi vişini.

Pot fi alcatuie scurte texte si poezioare in care se utilizeaza frecvent sunetul „ş” la inceput, la mijloc si la final de cuvant. Prin repetare sunetul se va automatiza in vorbirea curenta a copilului (va intra in reflex).

EXERCIȚIU DE DICȚIE PENTRU SUNETELE Ș-J

E mișto pajiștea mătușii Șura

În pajiștea mătușii Șura e un pom

E mișto pomul pajiștii mătușii Șura

Pomul pajiștii mătușii Șura are un trunchi

E mișto trunchiul pomului pajiștii mătușii Șura

În trunchiul pomului pajiștii mătușii Șura e o scorbură

E mișto scorbura trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura.

În scorbura trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura e un cuib

E mișto cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura.

În cuibul scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura e o pitulice

E mișto pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura.

Pe pitulicea cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura sunt pene

Sunt mișto penele pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura.

În penele pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura sunt purici

Sunt mișto puricii penelor pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura.

Puricii penelor pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura au piciorușe

Sunt mișto piciorușele puricilor penelor pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura.

Piciorușele penelor pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura, au gheare

Sunt mișto ghearele piciorușelor puricilor penelor pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura

Ghearele piciorușelor puricilor penelor pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura au vârfuri.

Sunt mișto vârfurile ghearelor piciorușelor puricilor penelor pitulicii cuibului scorburii trunchiului pomului pajiștii mătușii Șura