Cu siguranța ți s-a întâmplat și ție ca atunci când ai avut de susținut un discurs în fața unei mulțimi, emoțiile au fost primele stări care ți-au marginlizat gândurile și puterile, o stare de care nu ai scăpat până nu ai încheiat acel discurs și până nu ai plecat din fața zecilor sau sutelor de oameni. Ce trebuie să știi, tu în calitate de orator sau comunicator, este că emoțiile pot avea un impact negativ asupra organismului tău. Te invităm să cunoști ce modificări fiziologice pot provoca acestea.

  • La nivelul activităţii electrice a creierului, apar modificări în funcţionarea diferitelor structuri ale acestuia. Metoda clasică prin care pot fi evidenţiate paternurile de activare cerebrală aferente este cea electroencefalografică (EEG), prin aplicarea unor electrozi la nivelul scalpului.
  • La nivelul activităţii cardiace şi a sistemului circulator, au loc modificări ale pulsului şi tensiunii arteriale, reacţii de vasoconstricţie şi vasodilataţie ce duc la schimbarea coloritului epidermic (în speţă facial).
  • La nivelul aparatului respirator pot interveni modificări de ritm, amplitudine, întreruperi ale funcţionării normale, putându-se ajunge până la senzaţia de sufocare.
  • La nivelul musculaturii netede şi striate. Cel mai evident aspect este tremurul (cum este cazul fricii), care apare datorită funcţionării nesincronizate a muşchilor antagonişti ducând astfel la dezorganizarea răspunsului moto
  • Activitatea sistemului endocrin, dată de calitatea şi cantitatea de hormoni secretată în sânge, este o altă faţetă a proceselor afective. Apariţia bruscă şi neaşteptată a unei persoane lângă noi atunci când stăm relaxaţi lăsându-ne gândurile să vagabondeze, va duce la o adevărată „injecţie” naturală cu adrenalină (hormon secretat de glandele suprarenale), ceea ce atrage automat întregul tablou fiziologic specific fricii. Prin acţiunea sa specifică asupra sistemului cardiac, dincolo de senzaţia neplăcută, rolul adrenalinei este de a pune organismul „în gardă” în vederea declanşării rapide a reacţiilor de apărare.
  • Reacţiile emoţionale pot fi înregistrate şi la nivelul glandelor cu secreţie externă. Plânsul (dat de secreţia glandelor lacrimale) însoţeşte emoţiile profunde cum sunt tristeţea dar şi bucuria.