Cu toţii am observat că înălţimea, tonalitatea, sunetelor pe care vocea noastră sau a celor din jur o atinge este destul de largă. Sunetul vocii poate să fie foarte grav și atunci spunem că vocea e groasă sau poate să fie înalt și atunci vocea e subţire. Luând în considerare doar aceste aspecte, legate de înălţimea sunetului pe care îl putem percepe cu auzul, vocea umană poate fi gravă, de piept corespunzând unor tonalităţi joase, medie pentru o tonalităţile medii și de cap pentru tonalităţile înalte.
Vocea de cap așa cum ne sugerează și denumirea, are ceva diferit de celelalte două, denumirea ei vine de la senzaţiile pe care le avem în momentul în care emitem un astfel de sunet și pe care le putem localiza în oasele cutiei craniene. Explicaţia este asemănătoare și pentru vocea gravă, de piept, senzaţiile fiind în zona coastelor și sternului.
Diferenţa dintre voci nu este numai la nivel de senzaţie pe care o simţim în corp la producerea ei, ci și în felul în care se produce sunetul.
Felul în care se compoară coardele vocale în timpul unei comenzi pentru o anumită tonalitate este diferit. Pentru sunetele din registrele grav și mediu comenzile creierului și răspunsurile coardelor vor fi în aceeași fază, registrul fiind numit monofazat, iar pentru sunetele ce depășesc o anumită înălţime, deci frecvenţa lor este mare, comanda se împarte în două, unele impulsuri vor avea efecte asupra unor părţi din coardele vocale și altele asupra altora, ceea ce conduce la denumirea de registru bifazat.
În continuare Vă propunem câteva exerciții pentru:
- Localizarea coardelor vocale
Atinge ușor cu palma regiunea anterioară a gâtului. Se remarcă o zonă puţin umflată. Aceasta se numește proeminenţa laringeală sau mărul lui Adam. În această zonă sunt situate coardele noastre vocale.
- Vibrarea coardelor vocale
Cu palma așezată deasupra mărului lui Adam, fără să apăsăm, fredonează o melodie, ţinând gura închisă. Mișcarea pe care o simţim este datorată vibrării coardelor vocale. Fredonează aceeași melodie, dar în ritmuri diferite și observă diferenţa dintre vibraţiile pe care le simţi.
- Mișcarea laringelui
Cu palma așezată deasupra mărului lui Adam, fără să apăsăm, spunem o frază simplă cu o voce joasă, apoi pe o voce înaltă. Observăm diferenţa dintre mișcările laringelui pe cele touă tonalităţi. La vocea gravă coboară, la vocea înaltă urcă.
Comenteaza